EN | PT | TR | RO | BG | SR
;

9. Modul: DEZVOLTAREA SCĂRII


REZUMAT

Introducere:

Explicația semnificației dezvoltării scalelor psihologice în cercetare și evaluare. Evidențierea relevanței metodologiilor orientate pe competențe în dezvoltarea scalei. Prezentarea structurii și obiectivelor materialului de instruire.

Modulul 1: Înțelegerea scalelor psihologice

Definirea scalelor psihologice și rolul lor în cercetarea psihologică. Distincția între diferitele tipuri de scale psihologice, inclusiv scale Likert, scale Thurstone și altele. Discuție despre caracteristicile cheie ale scalelor psihologice, inclusiv fidelitatea și validitatea.

Modulul 2: Identificarea constructului de interes

Îndrumări pentru selectarea și definirea constructului psihologic care trebuie măsurat. Accent pe importanța unui construct bine definit și clar. Exemple de constructe psihologice în diferite domenii, cum ar fi trăsăturile de personalitate, atitudinile și indicatorii de sănătate mintală.

Modulul 3: Generarea și rafinarea elementelor scalei

Explicarea procesului de generare a potențialelor elemente de scară legate de constructul ales. Îndrumări pentru rafinarea și îmbunătățirea acestor articole prin recenzii experți și teste pilot. Orientări pentru formularea articolului, formatare și opțiuni de răspuns.

Modulul 4: Validitatea conținutului și selecția articolului

Introducere în validitatea conținutului și rolul acestuia în asigurarea faptului că itemii de scară reprezintă în mod adecvat constructul. Explicația procesului de evaluare a validității conținutului, inclusiv aprecierea experților și raportul de validitate a conținutului (CVR). Discuție despre selecția articolelor și strategiile de reducere a redundanței, rezultând o scară concisă și concentrată.

Modulul 5: Evaluarea validității

Explorarea diferitelor tipuri de validitate, inclusiv validitatea de conținut, criteriu și construct. Discuție despre tehnici și metode de stabilire a fiecărui tip de validitate. Ilustrarea evaluării validității prin exemple și studii de caz.

Modulul 6: Evaluarea fiabilității

Definirea fiabilității în contextul dezvoltării scalei psihologică. Explicarea metodelor de măsurare a fiabilității, cum ar fi alfa lui Cronbach și fidelitatea test-retest. Accent pe importanța consistenței interne și a stabilității scalei.

Modulul 7: Colectarea și analiza datelor

Îndrumări detaliate privind planificarea și desfășurarea colectării de date pentru validarea scalei. Introducere în analiza factorială exploratorie și de confirmare pentru evaluarea validității constructului. Discuție despre analiza itemilor și tehnici statistice pentru rafinarea scalei pe baza datelor.

Modulul 8: Testarea pilot și integrarea feedback-ului

Explicarea rolului testării pilot în procesul de dezvoltare scalei. Descrierea procesului de colectare a feedback-ului de la participanții pilot și de integrare a acestuia în rafinarea scalei. Accent pe natura iterativă a dezvoltării scalei și valoarea buclelor de feedback.

Modulul 9: Aplicații practice și studii de caz

Prezentarea aplicațiilor din lumea reală a dezvoltării scalelor psihologice în cercetare și evaluare. Partajarea de studii de caz și exemple în diverse domenii psihologice. Discuție asupra considerentelor etice în dezvoltarea și utilizarea scalei.

Modulul 10: Direcții viitoare și tendințe emergente

Perspective în domeniul evolutiv al dezvoltării scalei psihologică. Discuții despre tendințele și tehnologiile emergente, cum ar fi testarea adaptivă computerizată și platformele de sondaje online. Încurajarea participanților să fie la curent cu cele mai recente progrese în domeniu.

Concluzie

Rezumatul principalelor concluzii din materialul de instruire. Încurajarea participanților să-și aplice noile cunoștințe în cercetare sau practică profesională. Resurse suplimentare sugerate, referințe și materiale de lectură suplimentare.

Evaluare

Includerea de chestionare sau exerciții de autoevaluare după fiecare modul pentru a consolida învățarea. Sugestia unui proiect final în care participanții pot dezvolta și valida o scară psihologică proprie.

Assoc. Prof. PhD Dana RAD

Aurel Vlaicu University of Arad, Center of Research Development, and Innovation in Psychology

Introducere:

Explicația semnificației dezvoltării scalelor psihologice în cercetare și evaluare. Evidențierea relevanței metodologiilor orientate pe competențe în dezvoltarea scalei. Prezentarea structurii și obiectivelor materialului de instruire.

Modulul 1: Înțelegerea scalelor psihologice

Definirea scalelor psihologice și rolul lor în cercetarea psihologică. Distincția între diferitele tipuri de scale psihologice, inclusiv scale Likert, scale Thurstone și altele. Discuție despre caracteristicile cheie ale scalelor psihologice, inclusiv fidelitatea și validitatea.

Modulul 2: Identificarea constructului de interes

Îndrumări pentru selectarea și definirea constructului psihologic care trebuie măsurat. Accent pe importanța unui construct bine definit și clar. Exemple de constructe psihologice în diferite domenii, cum ar fi trăsăturile de personalitate, atitudinile și indicatorii de sănătate mintală.

Modulul 3: Generarea și rafinarea elementelor scalei

Explicarea procesului de generare a potențialelor elemente de scară legate de constructul ales. Îndrumări pentru rafinarea și îmbunătățirea acestor articole prin recenzii experți și teste pilot. Orientări pentru formularea articolului, formatare și opțiuni de răspuns.

Modulul 4: Validitatea conținutului și selecția articolului

Introducere în validitatea conținutului și rolul acestuia în asigurarea faptului că itemii de scară reprezintă în mod adecvat constructul. Explicația procesului de evaluare a validității conținutului, inclusiv aprecierea experților și raportul de validitate a conținutului (CVR). Discuție despre selecția articolelor și strategiile de reducere a redundanței, rezultând o scară concisă și concentrată.

Modulul 5: Evaluarea validității

Explorarea diferitelor tipuri de validitate, inclusiv validitatea de conținut, criteriu și construct. Discuție despre tehnici și metode de stabilire a fiecărui tip de validitate. Ilustrarea evaluării validității prin exemple și studii de caz.

Modulul 6: Evaluarea fiabilității

Definirea fiabilității în contextul dezvoltării scalei psihologică. Explicarea metodelor de măsurare a fiabilității, cum ar fi alfa lui Cronbach și fidelitatea test-retest. Accent pe importanța consistenței interne și a stabilității scalei.

Modulul 7: Colectarea și analiza datelor

Îndrumări detaliate privind planificarea și desfășurarea colectării de date pentru validarea scalei. Introducere în analiza factorială exploratorie și de confirmare pentru evaluarea validității constructului. Discuție despre analiza itemilor și tehnici statistice pentru rafinarea scalei pe baza datelor.

Modulul 8: Testarea pilot și integrarea feedback-ului

Explicarea rolului testării pilot în procesul de dezvoltare scalei. Descrierea procesului de colectare a feedback-ului de la participanții pilot și de integrare a acestuia în rafinarea scalei. Accent pe natura iterativă a dezvoltării scalei și valoarea buclelor de feedback.

Modulul 9: Aplicații practice și studii de caz

Prezentarea aplicațiilor din lumea reală a dezvoltării scalelor psihologice în cercetare și evaluare. Partajarea de studii de caz și exemple în diverse domenii psihologice. Discuție asupra considerentelor etice în dezvoltarea și utilizarea scalei.

Modulul 10: Direcții viitoare și tendințe emergente

Perspective în domeniul evolutiv al dezvoltării scalei psihologică. Discuții despre tendințele și tehnologiile emergente, cum ar fi testarea adaptivă computerizată și platformele de sondaje online. Încurajarea participanților să fie la curent cu cele mai recente progrese în domeniu.

Concluzie

Rezumatul principalelor concluzii din materialul de instruire. Încurajarea participanților să-și aplice noile cunoștințe în cercetare sau practică profesională. Resurse suplimentare sugerate, referințe și materiale de lectură suplimentare.

Evaluare

Includerea de chestionare sau exerciții de autoevaluare după fiecare modul pentru a consolida învățarea. Sugestia unui proiect final în care participanții pot dezvolta și valida o scară psihologică proprie.

Assoc. Prof. PhD Dana RAD

Aurel Vlaicu University of Arad, Center of Research Development, and Innovation in Psychology



OBIECTIVE DE ÎNVĂȚARE

Introducere:

Explicația semnificației dezvoltării scalelor psihologice în cercetare și evaluare. Evidențierea relevanței metodologiilor orientate pe competențe în dezvoltarea scalei. Prezentarea structurii și obiectivelor materialului de instruire.

Modulul 1: Înțelegerea scalelor psihologice

Definirea scalelor psihologice și rolul lor în cercetarea psihologică. Distincția între diferitele tipuri de scale psihologice, inclusiv scale Likert, scale Thurstone și altele. Discuție despre caracteristicile cheie ale scalelor psihologice, inclusiv fidelitatea și validitatea.

Modulul 2: Identificarea constructului de interes

Îndrumări pentru selectarea și definirea constructului psihologic care trebuie măsurat. Accent pe importanța unui construct bine definit și clar. Exemple de constructe psihologice în diferite domenii, cum ar fi trăsăturile de personalitate, atitudinile și indicatorii de sănătate mintală.

Modulul 3: Generarea și rafinarea elementelor scalei

Explicarea procesului de generare a potențialelor elemente de scară legate de constructul ales. Îndrumări pentru rafinarea și îmbunătățirea acestor articole prin recenzii experți și teste pilot. Orientări pentru formularea articolului, formatare și opțiuni de răspuns.

Modulul 4: Validitatea conținutului și selecția articolului

Introducere în validitatea conținutului și rolul acestuia în asigurarea faptului că itemii de scară reprezintă în mod adecvat constructul. Explicația procesului de evaluare a validității conținutului, inclusiv aprecierea experților și raportul de validitate a conținutului (CVR). Discuție despre selecția articolelor și strategiile de reducere a redundanței, rezultând o scară concisă și concentrată.

Modulul 5: Evaluarea validității

Explorarea diferitelor tipuri de validitate, inclusiv validitatea de conținut, criteriu și construct. Discuție despre tehnici și metode de stabilire a fiecărui tip de validitate. Ilustrarea evaluării validității prin exemple și studii de caz.

Modulul 6: Evaluarea fiabilității

Definirea fiabilității în contextul dezvoltării scalei psihologică. Explicarea metodelor de măsurare a fiabilității, cum ar fi alfa lui Cronbach și fidelitatea test-retest. Accent pe importanța consistenței interne și a stabilității scalei.

Modulul 7: Colectarea și analiza datelor

Îndrumări detaliate privind planificarea și desfășurarea colectării de date pentru validarea scalei. Introducere în analiza factorială exploratorie și de confirmare pentru evaluarea validității constructului. Discuție despre analiza itemilor și tehnici statistice pentru rafinarea scalei pe baza datelor.

Modulul 8: Testarea pilot și integrarea feedback-ului

Explicarea rolului testării pilot în procesul de dezvoltare scalei. Descrierea procesului de colectare a feedback-ului de la participanții pilot și de integrare a acestuia în rafinarea scalei. Accent pe natura iterativă a dezvoltării scalei și valoarea buclelor de feedback.

Modulul 9: Aplicații practice și studii de caz

Prezentarea aplicațiilor din lumea reală a dezvoltării scalelor psihologice în cercetare și evaluare. Partajarea de studii de caz și exemple în diverse domenii psihologice. Discuție asupra considerentelor etice în dezvoltarea și utilizarea scalei.

Modulul 10: Direcții viitoare și tendințe emergente

Perspective în domeniul evolutiv al dezvoltării scalei psihologică. Discuții despre tendințele și tehnologiile emergente, cum ar fi testarea adaptivă computerizată și platformele de sondaje online. Încurajarea participanților să fie la curent cu cele mai recente progrese în domeniu.

Concluzie

Rezumatul principalelor concluzii din materialul de instruire. Încurajarea participanților să-și aplice noile cunoștințe în cercetare sau practică profesională. Resurse suplimentare sugerate, referințe și materiale de lectură suplimentare.


CONTENT OF THE UNIT














REFERINȚE

Ajzen, I., & Fishbein, M. (2005). The influence of attitudes on behavior. In D. Albarracín, B. T. Johnson, & M. P. Zanna (Eds.), The handbook of attitudes (pp. 173-221). Psychology Press.

American Educational Research Association, American Psychological Association, & National Council on Measurement in Education. (2014). Standards for educational and psychological testing. American Educational Research Association.

American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental disorders (5th ed.). American Psychiatric Publishing.

American Psychological Association. (2020). Publication manual of the American Psychological Association (7th ed.). American Psychological Association.

Anastasi, A., & Urbina, S. (1997). Psychological testing (7th ed.). Prentice Hall.

Baron-Cohen, S., Richler, J., Bisarya, D., Gurunathan, N., & Wheelwright, S. (2003). The systemizing quotient: An investigation of adults with asperger syndrome or high-functioning autism, and normal sex differences. Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B: Biological Sciences, 358(1430), 361-374.

Baron-Cohen, S., Wheelwright, S., Skinner, R., Martin, J., & Clubley, E. (2001). The autism-spectrum quotient (AQ): Evidence from asperger syndrome/high-functioning autism, males and females, scientists and mathematicians. Journal of Autism and Developmental Disorders, 31(1), 5-17.

Beck, A. T., Steer, R. A., & Brown, G. K. (1996). Manual for the Beck Depression Inventory-II. Psychological Corporation.

Beck, A. T., Ward, C. H., Mendelson, M., Mock, J., & Erbaugh, J. (1961). An inventory for measuring depression. Archives of General Psychiatry, 4(6), 561-571.

Blei, D. M., & Lafferty, J. D. (2006). Dynamic topic models. Journal of Machine Learning Research, 3, 993-1022.

Boerma, T., AbouZahr, C., Evans, D., & Evans, T. (2014). Monitoring intervention coverage in the context of universal health coverage. PLoS medicine, 11(9), e1001728.

Brown, T. A. (2006). Confirmatory factor analysis for applied research. Guilford.

Brown, T. A., & Barlow, D. H. (2002). A proposal for a dimensional classification system based on the shared features of the DSM-IV anxiety and mood disorders: Implications for assessment and treatment. Psychological Assessment, 14(3), 288-299.

Cacioppo, J. T., Tassinary, L. G., & Berntson, G. G. (2016). Handbook of psychophysiology. Cambridge University Press.

Campbell, D. T., & Fiske, D. W. (1959). Convergent and discriminant validation by the multitrait-multimethod matrix. Psychological Bulletin, 56(2), 81-105.

Carmines, E. G., & Zeller, R. A. (1979). Reliability and validity assessment. Sage.

Clark, L. A., & Watson, D. (2015). Constructing validity: Basic issues in objective scale development. Psychological Assessment, 7(3), 309-319.

Cohen, R. J., & Swerdlik, M. E. (2017). Psychological testing and assessment: An introduction to tests and measurement (9th ed.). McGraw-Hill Education.

Crocker, L., & Algina, J. (1986). Introduction to classical and modern test theory. Wadsworth Belmont.

Cronbach, L. J. (1951). Coefficient alpha and the internal structure of tests. Psychometrika, 16(3), 297-334.

Cronbach, L. J., & Meehl, P. E. (1955). Construct validity in psychological tests. Psychological Bulletin, 52(4), 281-302.

DeVellis, R. F. (2003). Scale development: Theory and applications. Sage.

DeVellis, R. F. (2016). Scale development: Theory and applications. Sage.

DeVellis, R. F. (2017). Scale development: Theory and applications. Sage.

Dillman, D. A., Smyth, J. D., & Christian, L. M. (2014). Internet, phone, mail, and mixed-mode surveys: The tailored design method (4th ed.). Wiley.

Dubois, D., & Prade, H. (1991). Fuzzy sets and systems: Theory and applications. Academic Press.

Dufau, S., Duñabeitia, J. A., Moret-Tatay, C., McGonigal, A., Peeters, D., Alario, F. X., ... & Grainger, J. (2011). Smart phone, smart science: How the use of smartphones can revolutionize research in cognitive science. PloS One, 6(9), e24974.

Eid, M., & Diener, E. (2006). Handbook of multimethod measurement in psychology. American Psychological Association.

Fornell, C., & Larcker, D. F. (1981). Evaluating structural equation models with unobservable variables and measurement error. Journal of Marketing Research, 18(1), 39-50.

Guttman, L. (1950). The basis for scalogram analysis. In S. A. Stouffer, L. Guttman, E. A. Suchman, P. F. Lazarsfeld, S. A. Star, & J. A. Clausen (Eds.), Studies in social psychology in World War II: Measurement and prediction (Vol. 4, pp. 60-90). Princeton University Press.

Haladyna, T. M., Downing, S. M., & Rodriguez, M. C. (2002). A review of multiple-choice item-writing guidelines for classroom assessment. Applied Measurement in Education, 15(3), 309-334.

Hallgren, K. A. (2012). Computing inter-rater reliability for observational data: An overview and tutorial. Tutorials in Quantitative Methods for Psychology, 8(1), 23-34.

Haynes, S. N., Richard, D., & Kubany, E. S. (1995). Content validity in psychological assessment: A functional approach to concepts and methods. Psychological Assessment, 7(3), 238-247.

Hays, R. D., & Revicki, D. (2016). Reliability and validity (including responsiveness). In F. G. Fayers & D. Machin (Eds.), Quality of life: The assessment, analysis, and interpretation of patient-reported outcomes (2nd ed., pp. 25-42). Wiley.

Huskisson, E. C. (1974). Visual analogue scales. In J. Melzack (Ed.), Pain measurement and assessment (pp. 33-37). Raven Press.

John, O. P., & Srivastava, S. (1999). The Big Five trait taxonomy: History, measurement, and theoretical perspectives. In L. A. Pervin & O. P. John (Eds.), Handbook of personality: Theory and research (2nd ed., pp. 102-138). Guilford Press.

Kline, R. B. (2015). Principles and practice of structural equation modeling. The Guilford Press.

Klir, G. J., & Yuan, B. (1996). Fuzzy sets and fuzzy logic: theory and applications. Possibility theory versus Probab. Theory, 32(2), 207-208.

Kroenke, K., & Spitzer, R. L. (2002). The PHQ-9: A new depression diagnostic and severity measure. Psychiatric Annals, 32(9), 509-515.

Krosnick, J. A., & Presser, S. (2010). Question and questionnaire design. In P. V. Marsden & J. D. Wright (Eds.), Handbook of survey research (2nd ed., pp. 263-314). Emerald.

La Greca, A. M., & Lopez, N. (1998). Social anxiety among adolescents: Linkages with peer relations and friendships. Journal of Abnormal Child Psychology, 26(2), 83-94.

Lawshe, C. H. (1975). A quantitative approach to content validity. Personnel Psychology, 28(4), 563-575.

Likert, R. (1932). A technique for the measurement of attitudes. Archives of Psychology, 22(140), 1-55.

Lohr, S. (2018). Big data analytics and the promise of big data. Big Data & Society, 5(1), 2053951718756680.

Lord, F. M. (1952). A theory of test scores. Psychometric Monographs, 7(3), 1-72.

Mayer, R. E., & Wittrock, M. C. (2015). Problem solving. In J. Hattie & E. M. Anderman (Eds.), International guide to student achievement (pp. 224-227). Routledge.

Messick, S. (1995). Validity of psychological assessment: Validation of inferences from persons' responses and performances as scientific inquiry into score meaning. American Psychologist, 50(9), 741-749.

Meyer, T. J., Miller, M. L., Metzger, R. L., & Borkovec, T. D. (1990). Development and validation of the Penn State Worry Questionnaire. Behaviour Research and Therapy, 28(6), 487-495.

Murphy, K. R., & Davidshofer, C. O. (2005). Psychological testing: Principles and applications (6th ed.). Pearson.

Netemeyer, R. G., Bearden, W. O., & Sharma, S. (2003). Scaling procedures: Issues and applications. Sage.

Nunnally, J. C., & Bernstein, I. H. (1994). Psychometric theory (3rd ed.). McGraw-Hill.

O'Neill, T. A., Goffin, R. D., & Tett, R. P. (2009). Content validation is fundamental for optimizing the criterion validity of personality tests. Industrial and Organizational Psychology, 2(4), 509-513.

Osgood, C. E., Suci, G. J., & Tannenbaum, P. H. (1957). The Measurement of meaning. University of Illinois Press.

Polit, D. F., & Beck, C. T. (2006). The content validity index: Are you sure you know what's being reported? Critique and recommendations. Research in Nursing & Health, 29(5), 489-497.

Polit, D. F., Beck, C. T., & Owen, S. V. (2007). Is the CVI an acceptable indicator of content validity? Appraisal and recommendations. Research in Nursing & Health, 30(4), 459-467.

Reis, H. T., & Judd, C. M. (Eds.). (2000). Handbook of research methods in social and personality psychology. Cambridge University Press.

Revelle, W. (2016). Psych: Procedures for personality and psychological research. Northwestern University.

Revelle, W. (2020). Psych: Procedures for personality and psychological research. Northwestern University. https://CRAN.R-project.org/package=psych

Robins, R. W., & Trzesniewski, K. H. (2005). Self-esteem development across the lifespan. Current Directions in Psychological Science, 14(3), 158-162.

Rosenberg, M. (1965). Society and the adolescent self-image. Princeton University Press.

Sarstedt, M., Ringle, C. M., & Hair, J. F. (2021). Partial least squares structural equation modeling. In Handbook of market research (pp. 587-632). Springer.

Schmitt, N. (1996). Uses and abuses of coefficient alpha. Psychological Assessment, 8(4), 350-353.

Smith, G. T., & Glass, G. V. (1977). Meta-analysis of psychotherapy outcome studies. American Psychologist, 32(9), 752-760.

Smith, P. C., Kendall, L. M., & Hulin, C. L. (1969). The measurement of satisfaction in work and retirement. Rand McNally.

Smith, R. H. (2016). The joy of pain: Schadenfreude and the dark side of human nature. Oxford University Press

Spearman, C. (1910). Correlation calculated from faulty data. British Journal of Psychology, 3(3), 271-295.

Spence, J. T., & Helmreich, R. L. (1972). The attitudes toward women scale: An objective instrument to measure attitudes toward the rights and roles of women in contemporary society. JSAS Catalog of Selected Documents in Psychology, 2, 66-67.

Spitzer, R. L., Kroenke, K., Williams, J. B., & Löwe, B. (2006). A brief measure for assessing generalized anxiety disorder: The GAD-7. Archives of Internal Medicine, 166(10), 1092-1097.

Streiner, D. L., & Norman, G. R. (2008). Health measurement scales: A practical guide to their development and use. Oxford University Press.

Streiner, D. L., Norman, G. R., & Cairney, J. (2015). Health measurement scales: a practical guide to their development and use. Oxford University Press.

Tabachnick, B. G., & Fidell, L. S. (2019). Using multivariate statistics (7th ed.). Pearson.

Thurstone, L. L. (1928). Attitudes can be measured. The American Journal of Sociology, 33(4), 529-554.

Wainer, H. (2000). Computerized adaptive testing: A primer (2nd ed.). Lawrence Erlbaum.

Wechsler, D. (1949). The Wechsler intelligence scale for children. The Psychological Corporation.

Willis, G. B. (2005). Cognitive interviewing: A tool for improving questionnaire design. Sage.

Zadeh, L. A. (1973). Outline of a new approach to the analysis of complex systems and decision processes. IEEE Transactions on Systems, Man, and Cybernetics, (1), 28-44.