Explorarea diferitelor tipuri de validitate, inclusiv validitatea de conținut, de criteriu și de construct.
Discutarea tehnicilor și metodelor pentru stabilirea fiecărui tip de validitate.
Ilustrarea evaluării validității prin exemple și studii de caz.
Modulul 5 aprofundează în subiectul critic al evaluării validității în domeniul cercetării psihologice și al dezvoltării scalei. Înțelegerea și stabilirea validității este esențială pentru a se asigura că o scală de măsurare măsoară cu exactitate ceea ce intenționează să măsoare. În acest modul, explorăm diferite tipuri de validitate, inclusiv validitatea de conținut, criteriu și construct, fiecare jucând un rol distinct în evaluarea eficienței unei scale.
Validitatea conținutului, despre care am discutat anterior, se concentrează pe alinierea dintre elementele dintr-o scală și constructul investigat. În schimb, validitatea criteriului evaluează capacitatea scalei de a prezice sau de a corela cu criteriile externe, oferind dovezi ale eficacității scalei în aplicațiile din lumea reală. Validitatea constructului, pe de altă parte, se preocupă de fundamentele teoretice ale constructului și de cât de bine măsoară scala trăsătura psihologică intenționată.
Pentru a stabili fiecare tip de validitate, cercetătorii folosesc tehnici și metode specifice. Acestea pot implica compararea unei noi scale cu una stabilită, efectuarea de studii predictive sau utilizarea analizelor statistice pentru a evalua relațiile și modelele. Exemplele din lumea reală și studiile de caz servesc ca ilustrații practice ale modului în care aceste tehnici sunt aplicate în cercetare, făcând conceptul complex de validitate mai tangibil și mai accesibil pentru dezvoltatorii și cercetătorii scalei.
În modulul 5, pornim într-o călătorie pentru a dezlega straturile complicate de evaluare a validității, echipându-ne cu cunoștințele și instrumentele pentru a ne asigura că scalele noastre de măsurare nu sunt doar fiabile, ci și valide în capturarea constructelor pe care ne propunem să le explorăm
În domeniul măsurării psihologice, conceptul de validitate este o piatră de temelie, asigurând că o scală măsoară cu exactitate constructele psihologice pe care intenționează să le evalueze. Este coloana vertebrală a măsurării, reflectând gradul în care un instrument măsoară ceea ce intenționează să măsoare. Fără o bază solidă de validitate, datele derivate din măsurători psihologice ar putea să nu aibă credibilitatea și relevanța necesare pentru a informa cercetarea și practica. Pentru a aborda această problemă fundamentală, psihologii au dezvoltat diferite tipuri de validitate care servesc unor scopuri distincte și oferă perspective nuanțate asupra calității instrumentelor de măsurare. Această revizuire cuprinzătoare analizează validitatea conținutului, criteriului și constructului, dezvăluind definițiile, evoluțiile istorice, perspectivele contemporane și aplicațiile practice ale acestora. Vom explora semnificația lor în cercetarea psihologică și metodele folosite pentru a le evalua.
Valabilitatea conținutului este măsura în care itemii dintr-o scară psihologică reprezintă în mod autentic, cuprinzător și precis constructul specific vizat pentru măsurare (American Educational Research Association, American Psychological Association și National Council on Measurement in Education, 2014). În termeni mai simpli, se asigură că itemii din scară nu sunt doar relevanți, ci și strâns aliniați cu trăsătura psihologică, comportamentul sau atributul examinat.
Conceptul de validitate a conținutului poate fi urmărit până la dezvoltarea testelor educaționale și psihologice la începutul secolului al XX-lea. Importanța sa a fost recunoscută de psihologi educaționali precum EL Thorndike, care au subliniat necesitatea itemilor de testare pentru a reprezenta conținutul pe care și-au propus să-l măsoare. Validitatea conținutului a evoluat de atunci și a găsit aplicații în diverse domenii ale psihologiei, variind de la psihologia clinică și de consiliere până la psihologia educațională și industrial-organizațională.
Validitatea conținutului rămâne o componentă critică a dezvoltării scalei psihologică. Odată cu progresele în teoria și tehnologia măsurării, metodele de evaluare a validității conținutului au devenit mai sofisticate și mai sistematice. Cercetătorii își perfecționează continuu abordările pentru a se asigura că scalele captează în mod cuprinzător constructele de interes.
Validitatea conținutului este evaluată prin tehnici precum recenzii experți, generarea de articole și raportul de validitate a conținutului (CVR). Evaluările experților implică evaluarea itemilor de scară de către persoane cu cunoștințe în materie, care evaluează factori precum relevanța, claritatea și reprezentativitatea. CVR oferă o măsură cantitativă a consensului experților cu privire la relevanța articolului.
Validitatea conținutului este vitală atunci când se dezvoltă scale de măsurare care acoperă constructe cu mai multe fațete, cum ar fi stima de sine, satisfacția în muncă sau trăsăturile de personalitate. Pentru a asigura exhaustivitatea și acuratețea scalei, cercetătorii se angajează cu experți în domeniu, perfecționează articolele și calculează scorurile CVR. Procesul iterativ garantează că elementele ating efectiv elementele esențiale ale constructului, sporind calitatea și validitatea instrumentului de măsurare.
Validitatea criteriului evaluează măsura în care o scară psihologică poate prezice sau se poate corela cu criterii sau rezultate externe. Presupune compararea scorurilor obținute pe o nouă scală cu cele de la un criteriu bine stabilit, care servește drept reper pentru constructul care se măsoară.
Dezvoltarea validității criteriilor își are rădăcinile în primele zile ale psihometriei, când pionieri precum Charles Spearman au pus bazele abordărilor statistice ale validității. Valabilitatea criteriului a fost utilizată în mod semnificativ în testele educaționale, psihologia clinică și psihologia industrial-organizațională.
Validitatea de criteriu continuă să fie un tip crucial de validitate, în special în domeniile aplicate. Progresele în tehnicile statistice și dezvoltarea unor măsuri de criterii mai sofisticate au rafinat metodele de stabilire a validității criteriilor.
Cercetătorii evaluează validitatea criteriilor prin metode precum validitatea concomitentă și cea predictivă. Validitatea concurentă examinează relația dintre noua scală și o măsură de criteriu stabilită în același timp. Validitatea predictivă evaluează capacitatea scalei de a prezice criterii sau rezultate viitoare.
Validitatea criteriului este esențială atunci când cercetătorii își propun să determine aplicabilitatea în lumea reală a unui instrument de măsurare. De exemplu, în domeniul psihologiei clinice, o scală de depresie poate fi validată prin evaluarea capacității sale de a prezice diagnostice clinice făcute de profesioniștii din domeniul sănătății mintale. Acest tip de validitate ajută la stabilirea relevanței practice și a utilității unui instrument de măsurare.
Validitatea constructului se referă la bazele teoretice ale unui construct psihologic și la cât de bine o scală măsoară trăsătura sau caracteristica psihologică intenționată. Evaluează gradul în care un instrument de măsurare surprinde complexitatea și natura multifațetă a unui construct.
Conceptul de validitate de construct a câștigat proeminență odată cu apariția testelor psihologice. La mijlocul secolului al XX-lea, pionieri precum Lee J. Cronbach au oferit perspective asupra naturii multifațete a constructelor și asupra necesității unei validări riguroase. De atunci, validitatea de construct a fost un accent central în domeniul măsurării psihologice.
Validitatea constructelor rămâne o zonă vibrantă de cercetare, psihologii contemporani explorând nuanțele acesteia în contextul constructelor cu mai multe fațete și al metodelor moderne de măsurare. Cercetătorii dezvoltă și perfecționează tehnici statistice avansate pentru a evalua validitatea constructului.
Cercetătorii folosesc tehnici precum analiza factorială, validitatea convergentă și discriminantă și analiza multitrait -multimetod (MTMM) pentru a evalua validitatea constructului. Analiza factorială ajută la identificarea dimensiunilor de bază ale unui construct, în timp ce validitatea convergentă și discriminantă examinează relațiile scalei cu constructele înrudite și neînrudite. Analiza MTMM oferă perspective asupra relațiilor dintre trăsăturile multiple și metodele de evaluare.
Validitatea constructului este esențială atunci când cercetătorii investighează constructe complexe precum inteligența, personalitatea sau atitudinile. De exemplu, un nou test de inteligență trebuie să demonstreze că măsoară natura multifațetă a inteligenței, arătând validitatea convergentă cu alte teste de inteligență stabilite și validitatea discriminantă din constructe neînrudite. Stabilirea validității constructului asigură că instrumentul de măsurare surprinde bogăția și complexitatea trăsăturii psihologice vizate.
What type of validity assesses whether a scale measures what it claims to measure?
