EN | PT | TR | RO | BG | SR
;


NEXT TOPIC

Capitolul 1. INTRODUCERE




1.1. Importanța publicării în reviste științifice


Actul de publicare în reviste științifice servește multiple funcții critice în ecosistemul academic. În esență, publicarea revistelor este mijlocul principal prin care descoperirile științifice sunt diseminate, analizate și construite pe baza. Potrivit lui Bourne (2005), articolul publicat este un mijloc de comunicare a constatărilor și o formă de „monedă intelectuală” în mediul academic. Publicarea într-un jurnal evaluat de colegi oferă un imprimatur de calitate și rigoare, oferind lucrării cercetătorilor o platformă de expunere și validare (Ware & Mabe, 2015). Prin urmare, se poate spune că publicarea unor studii științifice îndeplinește și o funcție importantă în ceea ce privește autoperfecționarea cercetătorului.

Publicațiile au un impact semnificativ și asupra carierei academice a unui cercetător. Van Noorden (2014) a remarcat că publicațiile sunt adesea criteriul pentru promovări, finanțare și reputația instituțională. Dincolo de beneficiile individuale sau instituționale, publicațiile contribuie la progresul mai larg al cunoștințelor și pot duce potențial la impacturi societale semnificative, inclusiv schimbări de politici și inovații tehnologice (Sutherland et al., 2014). În acest fel, se poate afirma că cercetătorul își îndeplinește responsabilitatea de a aduce un fel de contribuție la societatea în care trăiește. Astfel, putem explica importanța publicării academice cu următoarele puncte:

  • Contribuția la moștenirea cunoștințelor științifice a umanității
  • Asigurarea progresului în domenii științifice, tehnologice, culturale sau sociale
  • Rezolvarea problemelor vieții reale și cu metode științifice
  • Asigurarea dezvoltării individuale a carierei academice
  • Asigurând impact social și economic

Pe scurt, publicarea în reviste științifice îndeplinește multe funcții critice în ecosistemul academic. În esență, principalul mod în care sunt diseminate, studiate și construite descoperirile științifice, publicația jurnalului oferă cercetătorilor o platformă pentru a-și prezenta și valida munca. Articolele publicate reprezintă comunicarea constatărilor și sunt considerate „monedă intelectuală” în mediul academic. În plus, publicațiile au un impact semnificativ asupra carierei academice a unui cercetător. Publicațiile sunt adesea folosite ca repere pentru promovare, finanțare și reputația corporativă. Dincolo de beneficiile individuale sau instituționale, publicațiile contribuie la progresul cunoștințelor și pot duce la impacturi societale, cum ar fi schimbări de politici și inovații tehnologice. Ca urmare, importanța publicării academice poate fi rezumată cu puncte precum contribuția la patrimoniul cunoștințelor științifice, progresul în domenii științifice, tehnologice, culturale sau sociale, rezolvarea problemelor din viața reală cu metode științifice, asigurarea dezvoltării individuale a carierei academice și oferind impact social și economic.



Publicarea cercetării în reviste științifice evaluate de colegi este o piatră de temelie a burselor academice. Aceste publicații acționează ca depozit pentru cunoștințele umane acumulate, oferind o cale de schimb de rezultate ale cercetării cu un public global (Bornmann & Mutz, 2015). Odată cu creșterea complexității disciplinelor academice, rolul revistelor științifice în distribuirea, validarea și arhivarea rezultatelor academice nu a fost niciodată mai vital. Prin urmare, revistele academice ar trebui văzute ca actori importanți care servesc principiului progresului științei prin acumulare (Becker, 2013). Savanții care contribuie la moștenirea cunoștințelor științifice a umanității prin studii academice lasă amprente permanente asupra acestei moșteniri comune prin publicarea lucrărilor lor în reviste academice.



Oamenii de știință beneficiază de cunoștințele științifice comune ale umanității atunci când își fac cercetările. Apoi, ca urmare, fac invenții și descoperiri care duc la progrese în domeniile științifice, tehnologice, culturale sau sociale în care lucrează. Jurnalele științifice acționează atât ca depozite, cât și ca platforme de lansare pentru aceste tipuri de cunoștințe noi. Ele surprind stadiul tehnicii într-un anumit domeniu și catalizează cercetările viitoare. Articolele identifică adesea lacune în cercetarea existentă și propun domenii pentru investigații suplimentare (Ioannidis, 2006). Astfel, publicarea în aceste platforme contribuie la progresul colectiv al științei înțelegerea tehnologică, culturală și socială, punând legătura dintre cunoscut și încă necunoscut.



Cercetarea științifică ar trebui să urmărească rezolvarea unei situații problematice întâlnite în viața reală, sau să satisfacă o nevoie de cercetare exprimată în literatura de specialitate de alți cercetători, sau ambele. Prin urmare, în secțiunile de introducere a studiilor academice, cercetarea este justificată prin evidențierea situațiilor problematice întâlnite în viața de zi cu zi și a lacunelor de cercetare exprimate în literatura de specialitate. De asemenea, aceste subliniere ar trebui să fie în secțiunile de discuții și concluzii/implicații. În acest fel, cititorii descoperă care probleme sunt rezolvate și care lacune din literatura de specialitate sunt completate în sfera cercetării.



Publicarea într-o revistă științifică respectată oferă un nivel de recunoaștere academică care este indispensabil pentru oamenii de știință. Procesul de evaluare peer-review asociat cu publicațiile de reviste validează calitatea cercetării, rigoarea și contribuția la literatura existentă (Lee et al., 2013). Această recunoaștere este adesea cuantificată sub formă de citări, o măsură comună folosită în mediul academic pentru a măsura impactul muncii cuiva (Van Noorden, 2014). Această funcție poate permite cercetătorilor care lucrează pe subiecte similare să devină conștienți unul de celălalt și poate să efectueze studii comune. Pentru cercetătorii individuali, publicarea în reviste științifice poate influența semnificativ traiectorii de carieră. Promoțiile academice, granturile și alte forme de sprijin instituțional sunt adesea legate de înregistrarea publicării unui savant (Langfeldt, 2006). În plus, prestigiul asociat publicării poate duce la invitații de a vorbi la conferințe, de a se alătura consiliilor editoriale sau de a colabora la proiecte de cercetare, oferind mai multe căi de avansare în carieră ( Hazelkorn , 2015). În acest fel, se vor stabili relații puternice între cercetători și prin aceste relații vor apărea noi oportunități de carieră pentru cercetători.



Dincolo de mediul academic, importanța publicațiilor de reviste se extinde la contexte societale și economice mai largi. Lucrările științifice pot informa deciziile de politică, pot stimula inovarea și chiar pot modela opinia publică (Sutherland et al., 2014). De exemplu, cercetarea în reviste medicale poate duce la noi tratamente și tehnologii, cu impact asupra asistenței medicale la nivel global. În mod similar, studiile în științe sociale pot face lumină asupra problemelor societale complexe, oferind căi către soluții care au atât ramificații sociale, cât și economice (Salager-Meyer, 2008). În acest fel, importanța studiilor științifice în ceea ce privește acordarea de beneficii sociale va deveni mult mai vizibilă. Pe scurt, publicarea în reviste științifice servește ca un instrument cu mai multe fațete pentru recunoașterea academică, avansarea în carieră și impactul social. Nu este doar un scop, ci un mijloc de a disemina cunoștințele, de a stimula inovația și de a aborda provocările complexe ale societății.