EN | PT | TR | RO | BG | SR
;


NEXT TOPIC

CONȚINUTUL UNITĂȚII




Capitolul 6. DISCUȚII, CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI




Obiectivul 1 - Oferiți orientări privind modul de redactare a secțiunii de discuții.

Obiectivul 2 - Explicați cum să discutați rezultatele cu studiile conexe din literatura de specialitate.

Obiectivul 3 - Oferiți orientări cu privire la modul de redactare a secțiunii concluzie.

Obiectivul 4 - Explicați cum să interpretați rezultatele ca o concluzie.

Obiectivul 5 - Oferiți orientări privind modul de redactare a recomandărilor.

Obiectivul 6 - Explicarea modului de formulare a recomandărilor către alți cercetători și practicieni.

Obiectivul 7 - Oferiți orientări cu privire la modul de raportare a limitelor studiului.

 



Secțiunea de discuții este locul în care cercetătorul poate explora semnificațiile, implicațiile și limitările rezultatelor. Ar trebui să ofere o interpretare a modului în care rezultatele îndeplinesc sau nu reușesc să îndeplinească așteptările stabilite de literatura anterioară (Hart, 1998). Scopul secțiunii de discuții este de a găsi răspunsuri la întrebările puse în cercetare, de a examina și interpreta semnificațiile rezultatelor obținute în ceea ce privește problema cercetării și de a utiliza rezultatele obținute pe baza constatărilor pentru a susține răspunsurile la întrebările cercetării. Aceasta este partea în care cercetătorul își arată tot meritul, creativitatea, stăpânirea teoretică și conceptuală a domeniului în care lucrează și capacitatea sa de a gândi analitic. Trebuie exprimat sprijinul și contribuția rezultatelor obținute la studiile în domeniu și cadrul teoretic. Cel mai critic punct din această secțiune este de a interpreta ce înseamnă rezultatele în acel domeniu și de a dezvălui în ce măsură studiul adaugă informații noi la cunoștințele existente în acel domeniu și dacă studiul are o importanță critică pentru viitor (Conn, 2017) . După cum vă puteți aminti metafora structurii clepsidrei din structura secțiunii scrisului academic, triunghiul din partea de jos începe de la secțiunea de discuții până la concluzie și sugestii. De asemenea, după cum se poate observa din Figura 9, secțiunea de discuții ar trebui să fie concepută și ca un triunghi, de la constatări specifice până la concluzii generale cu celelalte studii conexe din literatură. 

 

Figura 9. Planul secțiunii de discuții ( Federation University Australia Study Skills, 2024 ).

Figura 9 descrie designul secțiunii de discuții. Secțiunea de discuții din scrierea academică seamănă cu o structură de clepsidră în care baza triunghiulară se extinde de la constatări specifice la implicații mai largi și conexiuni cu literatura relevantă. Prezentat vizual, secțiunea de discuții subliniază trecerea de la analiza detaliată la concluziile generale și conexiunile cu literatura relevantă. Această strategie este recomandată ca un triunghi care se extinde de la constatările specifice ale cercetării până la concluzii și recomandări mai ample.

Paltridge și Starfield (2007) au sugerat strategii pentru scrierea secțiunii de discuții ca;  

  • Scrieți o propoziție despre toate lucrurile pe care ei (publicul dvs.) le știu acum și pe care nu le știau când și-au început cercetarea.
  • Sortați propozițiile în grupuri.
  • Scrieți titluri pentru fiecare dintre grupurile de propoziții.
  • Scrieți subtitluri pentru fiecare propoziție din fiecare grup.
  • Utilizați aceasta ca un cadru pentru planificarea capitolului de discuții.

Acest cadru poate ajuta la prezentarea rezultatelor cercetării într-un mod mai ușor de înțeles și mai structurat. În plus, raportarea rezultatelor cu literatura anterioară permite ca rezultatele studiului să fie înțelese și interpretate într-un context general. Acest proces poate ghida cercetătorii în organizarea secțiunii de discuții și prezentarea eficientă a rezultatelor. De asemenea, din cauza secțiunilor de discuții au scopul de a discuta rezultatele studiului cu studiile conexe din literatura anterioară, acest cadru poate fi conceput ca în Tabelul 16.

Acest cadru poate fi proiectat ca în Tabelul 16, deoarece secțiunile de discuții urmăresc să discute rezultatele studiului cu studiile relevante din literatura anterioară. Exemplul din Tabelul 16 include studii asociate cu rezultate relevante, dar specifică și studii asociate cu diferite rezultate.



Concluziile ar trebui să rezumă succint principalele constatări, răspunzând direct la întrebările de cercetare puse la începutul studiului (Creswell & Creswell, 2017). Secțiunea de concluzii este secțiunea care citește întregul articol și leagă cadrul conceptual și teoretic al articolului de temele apărute în secțiunea de discuții. Această secțiune ar trebui să fie de o natură care să poată fi înțeleasă, interpretată și aplicată în practică de către cercetătorii interesați de domeniu.

Potrivit lui Thompson (2005), secțiunile de concluzie ar trebui să includă:

  • reformularea introductivă a întrebărilor de cercetare a scopurilor;
  • consolidarea cercetării actuale ( ex. constatări, limitări);
  • aplicații/ implicații practice ;
  • recomandări pentru cercetări ulterioare.

Unii cercetători pot prefera să scrie recomandarea și implicațiile ca titluri separate, sau reviste sau institute academice pot solicita un astfel de mod de scriere. Dacă scriu separat, secțiunea de recomandări poate include pași acționați pentru practicieni și factorii de decizie politică și poate indica impactul mai larg al studiului (Smith, 2010). În implicații, cercetătorul poate descrie experiențele sale în timpul procesului de cercetare și dezvăluie lecțiile care trebuie învățate din aceste experiențe. Pe de altă parte, poate pune accent pe cercetarea noilor constatări ale cercetării adăugate cadrului teoretic în domeniu și asupra problemelor care se simt că lipsesc și care se consideră că trebuie adăugate. În tabelul 17, Blair et. al. (2016) secțiunea de concluzii analizată în ceea ce privește părțile sale principale cu culori diferite.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Acest tabel analizează concluzia studiului lui Blair et al. (2016). Rezultatele includ informații de bază din literatura de specialitate, reafirmând în același timp scopul studiului și întrebările de cercetare. Include consolidarea cercetărilor, constatărilor și limitărilor existente și discută aplicații sau implicații practice. De asemenea, oferă sugestii pentru cercetări viitoare. Tabelul oferă un ghid pentru structurarea și înțelegerea rezultatelor studiului. Ca urmare, concluzia unui articol/scriere științifică rezumă principalele constatări ale cercetării și subliniază importanța acestor constatări. De asemenea, identifică limitările studiului, oferă sugestii pentru cercetări viitoare și indică contribuțiile unice ale studiului în domeniu. Rezultatele sunt transmise clar și concis, evitând limbajul complex sau detaliile inutile. Această secțiune ajută cititorul să înțeleagă importanța cercetării și să înțeleagă mesajul principal al studiului.



Fiecare studiu are limitări, cum ar fi dimensiunea eșantionului, metodologia sau factorii contextuali, iar recunoașterea acestora este crucială (Leedy & Ormrod, 2015). Limitările pot include domeniul de aplicare al studiului, care a fost limitat la cadrele universitare dintr-o anumită disciplină sau regiune geografică. În tabelul 16, secțiunea de limitare a lui Özdemir (2023) a fost analizată în ceea ce privește părțile sale principale cu culori diferite.

Fiecare studiu se confruntă cu limitări care pot apărea din factori precum dimensiunea eșantionului, metodologia sau constrângerile contextuale și este important să recunoaștem aceste limitări. De exemplu, limitările unui studiu realizat de Özdemir (2023) sunt analizate în Tabelul 18, evidențiind diverse aspecte precum metodologia, dimensiunea eșantionului, factorii contextuali și domeniul de aplicare al studiului. Natura calitativă a cercetării și limitarea acesteia la doar opt studenți înseamnă că constatările nu pot fi generalizate la un univers mai larg. În plus, concentrarea studiului pe un singur nivel de curs previne observații cu privire la transferabilitatea rezultatelor la niveluri ulterioare sau la dezvoltarea subiecților în timp. În plus, deoarece cursul este oferit online, lipsa mostrelor de scris de mână trece cu vederea considerentele privind abilitățile de scris de mână și aspectul hârtiei. Aceste limitări subliniază nevoia de prudență atunci când se interpretează rezultatele studiului și sugerează căi pentru cercetări viitoare.