Analiza teoriei fundamentate

Analiza teoriei fundamentate este un proces sistematic care constă în mai multe strategii flexibile pentru construirea teoriei despre comportamentul social prin analiza datelor calitative colectate sistematic (Glaser & Strauss, 1967, p. 1). Deci, teoria se bazează pe datele reale. Prin urmare, este o analiză inductivă dezvoltată în științele sociale, care subliniază importanța dezvoltării unei înțelegeri a comportamentului uman printr-un proces de descoperire (Mohajan & Mohajan, 2022, p. 17). Este de obicei folosit atunci când nu există o teorie disponibilă pentru a explica un proces care are loc în timp, dar în loc să facă presupuneri, asigură o viziune mai naturală a acțiunilor umane într-un cadru social (Creswell, 2007). Teoriile științifice trebuie concepute, elaborate și verificate, ceea ce înseamnă că inducția (descoperirea ipotezelor), deducția (extragerea implicațiilor din ipoteze) și verificarea (verificarea dacă sunt o calificare totală sau parțială sau o negație) au loc pe tot parcursul proiectului de cercetare.

Charmaz (2016) a definit teoria fundamentată după cum urmează: "GT începe cu teoria inductivă, se bazează pe analiza comparativă, implică colectarea și analiza simultană a datelor și include strategii pentru rafinarea categoriilor analitice emergente".

Analiza teoriei fundamentate este ghidată de 7 principii de bază:

• cercetarea ar trebui să înceapă cu un accent larg de cercetare, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să existe unele întrebări de cercetare predeterminate (Charmaz, 2006).
• revizuirea literaturii de specialitate ar trebui amânată până în etapele ulterioare ale cercetării, astfel încât cercetătorul să rămână cât mai neutru posibil față de teoriile existente (Glaser, 1978). Literatura existentă nu este folosită ca fundal teoretic în GT, ci mai degrabă ca date care urmează să fie utilizate de strategiile analitice ale cercetării (Creswell, 2014). Revizuirea aprofundată a literaturii are loc după descoperirea teoriei (Glaser, 1998).
• colectarea și analiza datelor ar trebui efectuate simultan. Datele iau forma unor interviuri textuale, iar cercetătorul trebuie să se asigure că interviul este transcris exact așa cum a fost înregistrat, deoarece teoria evoluează din colectarea și analiza continuă a datelor, și nu din concepte și idei deținute de cercetător. Analiza ar trebui să înceapă imediat ce datele sunt colectate (Oliver, 2012).
• metoda de comparație constantă ar trebui utilizată astfel încât cercetătorii să compare în mod constant codurile emergente în cadrul aceluiași element de date și în același set de date (Corbin & Strauss, 2015).
• notele ar trebui păstrate, ajutându-i pe cercetători să clarifice ce au vrut să spună sau de ce au creat anumite coduri în analiza lor (Bryman, 2012).
• sensibilitate teoretică – a fi deschis la ceea ce reiese din date și a identifica posibile conexiuni între descoperirile emergente și literatura de specialitate (Glaser, 1978).
• eșantionarea teoretică – obținerea de noi date cu care conceptele emergente pot fi explorate în continuare, adică teoria decide unde și ce este eșantionul (Glaser & Strauss, 1967).

Această mișcare ciclică de colectare a datelor, analiză imediată și colectare ulterioară pentru a produce concepte din care evoluează o teorie face ca teoria fundamentată să fie unică (Pulla, 2016, p. 79).

Analiza teoriei fundamentate este consumatoare de timp și dificil de realizat. Este nevoie de interviuri în profunzime de la multe persoane, care sunt familiarizate cu fenomenul studiat și, prin urmare, există cantități mari de date de gestionat (Creswell, 2007).

Cercetătorii din teoria fundamentată dezvoltă interpretări provizorii despre date prin construirea de coduri pentru fragmente de date și categorii pentru grupuri de coduri, apoi verifică și rafinează categoriile majore folosindu-le pentru a reexamina datele colectate înainte de a defini categoria, prin întoarcerea la locul de teren și colectarea mai multor date și prin construirea de întrebări concentrate pentru colectarea ulterioară a datelor (Charmaz,  2017, p. 2).

Teoreticienii împământați merg înainte și înapoi între colectarea și analiza datelor, deoarece teoria fundamentată este un proces iterativ, în care colectarea datelor declanșează analiza, iar analiza direcționează colectarea ulterioară a datelor cu scopul de a rafina și verifica analiza (Charmaz, 2017, p. 2). Ei se concentrează pe ceea ce se întâmplă, mai degrabă decât pe subiecte generale preconcepute, făcând comparații pe tot parcursul procesului de cercetare, descoperind astfel noi proprietăți, dimensiuni, procese vizibile și ascunse. Ei verifică ideile teoretice dezvoltate cu date colectate ulterior și, în cele din urmă, stabilesc implicațiile pentru practica profesională și politicile publice (Charmaz, 2017, p. 3).

Codificarea este o procedură esențială într-o analiză calitativă, care influențează foarte mult excelența cercetării calitative (Strauss, 2003, p. 27). Strauss (2003) oferă o explicație amănunțită a trei tipuri diferite de codare: codificare deschisă, codificare axială și codificare selectivă.

Codificarea deschisă este codificarea inițială, nerestricționată, efectuată prin examinarea atentă a datelor "rând cu rând sau chiar cuvânt cu cuvânt" (Strauss, 2003, p. 28) pentru a deschide ancheta și a produce concepte care par să se potrivească datelor. În acest moment, conceptele sunt provizorii și fiecare interpretare este provizorie - poate funcționa sau nu, sau poate fi modificată, iar codificarea se bazează nu numai pe date, ci și pe datele experiențiale și cunoștințele din literatură pe care cercetătorul le aduce în anchetă. Cu toate acestea, codificarea deschisă forțează cercetătorul să despartă datele analitic. Este important ca cercetătorul să pună în permanență un set de întrebări care vizează generarea unei categorii de bază care va fi în centrul teoriei, cum ar fi:

• Pentru ce studiu sunt relevante aceste date? – pentru a reaminti cercetătorului că o idee originală s-ar putea să nu se dovedească a fi totul.
• Ce categorie indică acest incident? – pentru a împiedica cercetătorul să se piardă în datele bogate prin forțarea generării de coduri care se referă la alte coduri.
• Ce se întâmplă de fapt în date? – pentru a ajuta cercetătorul să definească problema principală.

Datele ar trebui analizate temeinic și codificate cu atenție pentru a asigura densitatea conceptuală și pentru a minimiza trecerea cu vederea a categoriilor importante, iar atunci când un cod pare relativ saturat și nu se întâmplă nimic nou, cercetătorul se va trezi mișcându-se rapid prin date, scanând paginile până când ceva nou atrage atenția. Dacă unele porțiuni ale analizei totale nu sunt satisfăcătoare, poate deveni necesară o altă codificare deschisă și chiar o nouă colectare de date.

În momentul codării deschise, codificarea ar trebui să fie întreruptă frecvent pentru a scrie o notă teoretică, iar notele acumulate vor muta analistul mai departe de date și într-un tărâm mai analitic. Relevanța analitică a variabilelor comune nu ar trebui presupusă – ele ar trebui să-și croiască drum în teoria fundamentată.

Este important ca analistul să nu fie prea dedicat primelor coduri și să se asigure că codurile individuale sunt verificate și saturate. Codificarea deschisă proliferează rapid codurile, dar verificarea continuă a faptului că fiecare cod se potrivește cu adevărat încetinește procesul (Strauss, 2003: 32).

Codificarea axială – analiza se învârte în jurul axei unei categorii la un moment dat, adică se efectuează analiza intensă a unei categorii la un moment dat, rezultând în cunoștințe cumulative despre relațiile dintre acea categorie și alte categorii și subcategorii. Potrivit lui Strauss (2003), codificarea axială este un aspect esențial al codării deschise, care alternează cu tipuri mai libere de codificare deschisă, mai ales atunci când analistul examinează noi aspecte ale fenomenelor studiate.

Codificare selectivă – codificarea sistematică pentru categoria de bază, adică analistul delimitează codificarea doar la acele coduri care se referă la codurile de bază, iar codul de bază servește drept ghid pentru eșantionarea teoretică ulterioară și colectarea datelor. Notele analitice devin mai concentrate și ajută la realizarea integrării teoriei (Strauss, 2003: 33).

Constatările unei analize teoretice fundamentate ar trebui să fie unice, strâns ancorate în datele colectate în scopurile specifice de cercetare, adică în cuvintele și experiențele participanților la cercetare. Introduce un fenomen nou și subliniază descoperirea sa, în timp ce descrierea și verificarea nu sunt preocuparea sa principală. Așadar, succesul analizei depinde în mare măsură de sensibilitatea și abilitățile analitice ale cercetătorului și este important ca cercetătorul să fie în permanență conștient de propria poziție în ceea ce privește înțelegerea și transmiterea mesajelor participanților.

TASK 1. Mark the correct statements. Correct the false ones.

1. The review of the existing literature should be done before the analysis. 
2. The existing theory is proved by the analysis. 
3. Codes are groups of data. 
4. Categories are groups of codes. 
5. Grounded theory analysis is a linear process. 
6. Grounded theory uses an inductive approach. 
7. A case study is a good method of collecting data for the grounded theory analysis. 
8. Theoretical sampling is informed by the scientifically proven theories. 

TASK 2. What is the correct order of the coding steps given below?

1. Select the core category that captures the essence of the research.
2. Find connections and relationships between codes.
3. Code discrete pieces of data with descriptive labels.
4. Aggregate and condense codes into broader categories.
5. Identify the connections between the core category and the rest of the codes and data.
6. Remove the codes and categories which are not supportive enough.
7. Turn the data into small, discrete components.
8. Read the transcript again and code according to the overarching category.

Bryman, A. (2012). Social research methods. Oxford University Press.

Charmaz, K. (2006). Constructing Grounded Theory: A Practical Guide Through Qualitative Analysis. Los Angeles, CA: Sage Publications.

Charmaz, K. (2016). Constructivist Grounded Theory. The Journal of Positive Psychology, 12(3), 299–300.

Charmaz, K. (2017). The Power of constructivist grounded theory for critical inquiry. Qualitative Inquiry, 23(1),  34–45.

Corbin, J., & Strauss, A. (2015). Basics of qualitative research. Sage.

Creswell, J. W. (2007). Qualitative inquiry and research design: Choosing among five approaches. Sage.

Creswell, J. W. (2014). Research Design: Qualitative, Quantitative and Mixed Methods Approaches (4th ed.). Thousand Oaks, CA: Sage.

Glaser, B. (1978). Doing Grounded Theory: Issues and Discussions. Mill Valley, CA: Sociology Press.

Glaser, B. (1998). Doing grounded theory issues and discussions. Mill Valley, CA Sociology Press.

Glaser, B., & Strauss, A. (1967). The discovery of grounded theory strategies for qualitative research. Mill Valley, CA Sociology Press.

Mohajan, D. & Mohajan, H., (2022). Straussian Grounded Theory: An Evolved Variant in Qualitative Research, MPRA Paper 116194, University Library of Munich, Germany.

Oliver, C. (2012). Critical realist grounded theory: A new approach for social work research. British Journal of Social Work, 42, 371–387.

Pulla, V. R. (2014). Grounded Theory Approach in Social Research. Space and Culture India, 2(3), 14–23.