Eterogenitatea denotă variația mărimii efectului între studii. Evaluarea eterogenității este un pas critic în meta-analiză, deoarece influențează alegerea modelului și interpretarea rezultatelor (Kepes et al., 2023).
Înțelegerea și abordarea eterogenității în meta-analiză este esențială pentru a trage concluzii precise și generalizabile. O metodă cheie pentru explorarea surselor de eterogenitate este analiza moderatorului, care implică identificarea variabilelor care pot influența mărimea efectului observat în diferite studii. Această abordare explică de ce studiile ar putea da rezultate diferite și în ce condiții efectele specifice sunt mai puternice sau mai slabe.
Eterogenitatea în meta-analiză se poate manifesta în trei moduri: eterogenitate clinică, heterogenitate metodologică și eterogenitate statistică. Eterogenitatea clinică implică variabilitatea participanților, intervențiilor și rezultatelor; eterogenitatea metodologică include diferențe în proiectarea, calitatea și execuția studiului; iar eterogenitatea statistică se referă la variabilitatea mărimii efectului care nu poate fi atribuită doar întâmplării.
