EN | PT | TR | RO | BG | SR
;


NEXT TOPIC

Studii de caz și exemple




3. Chestionarul Penn State Worry (PSWQ): Calea către evaluarea anxietății


Chestionarul Penn State Worry (PSWQ) este o scară psihologică concepută pentru a măsura îngrijorarea patologică, care este o caracteristică centrală a tulburării de anxietate generalizată. Dezvoltat de Meyer și colegii săi în 1990, PSWQ servește ca instrument de diagnostic pentru evaluarea îngrijorării excesive și incontrolabile, un semn distinctiv al tulburării de anxietate generalizată.

Aplicarea PSWQ a contribuit în mod semnificativ la diagnosticarea precoce și tratamentul eficient al persoanelor care suferă de tulburare de anxietate generalizată. Studiile de cercetare care folosesc această scară au permis medicilor să identifice indivizi cu niveluri ridicate de îngrijorare patologică, permițându-le să-și adapteze strategiile de tratament adecvate.

De exemplu, un studiu realizat de Brown și Barlow (2002) a evaluat eficacitatea terapiei cognitiv-comportamentale (CBT) pentru tulburarea de anxietate generalizată. Ei au folosit PSWQ pentru a verifica și a diagnostica participanții cu tulburare și au urmărit progresul lor pe parcursul terapiei. Rezultatele au demonstrat utilitatea PSWQ în identificarea persoanelor care ar beneficia de TCC, un tratament extrem de eficient pentru tulburarea de anxietate generalizată.

Elemente din chestionarul Penn State Worry (PSWQ)

PSWQ cuprinde 16 itemi, fiecare evaluat pe o scară de tip Likert. Indivizii răspund la aceste elemente în funcție de măsura în care se identifică cu afirmații legate de îngrijorare și anxietate. Iată câteva exemple de articole:

„Odată ce încep să-mi fac griji, nu mă pot opri”.

„Toată viața am fost un îngrijorător”.

— Grijile mele sunt de necontrolat.

„Îmi fac griji tot timpul”.

„Observ că mi-am făcut griji pentru lucruri”.

Elementele PSWQ se concentrează pe aspectele cognitive și emoționale ale îngrijorării patologice, oferind o evaluare cuprinzătoare a înclinației unui individ de a se angaja în îngrijorări excesive, incontrolabile.

Pe lângă scalele stabilite, psihologia clinică continuă să evolueze odată cu dezvoltarea de noi scale care îmbunătățesc precizia diagnosticului și oferă perspective noi asupra stărilor de sănătate mintală. Două scale recente în acest domeniu sunt.